Program politic pentru mediu

Un oraș verde, în care te bucuri de viață: grijă pentru mediu, responsabilitate, reciclare.

Ne dorim un oraş cu aer curat și poluare redusă, cu mai multe parcuri și mai puțin beton. Ne dorim păstrarea în bune condiții și extinderea spațiilor verzi precum și dezvoltarea unei arhitecturi urbane prietenoase cu mediul și susținerea mijloacelor de transport alternative.

Obiective:

1. Extindem și îngrijim corespunzător spațiile verzi din oraș

Odată cu dezvoltarea oraşului, presiunea asupra spaţiilor verzi creşte şi e nevoie de politici şi strategii multiple pentru conservarea, extinderea şi ȋntreţinerea lor. În 2019 în Oradea au fost plantaţi doar 655 de arbori deşi ar fi trebuit plantaţi 3895 conform HCL 725/2015 (Regulament privind activitățile de tăiere, transport și valorificare a lemnului rezultat din spațiile verzi și alte terenuri din afara fondului forestier național situate pe terenuri proprietate publică sau privată a Municipiului Oradea, în intravilanul Municipiului Oradea).

Măsuri:
  • Limitarea tăierilor la maxim 500 pe an, la jumătate din media ultimilor ani, concomitent cu plantarea a 6000 de arbori/an din specii autohtone. E important ca ei să aibă o coroană bogată pentru a putea ȋndeplini diferite funcţiuni precum filtrarea aerului, ȋnmagazinare a carbonului, reglajul termic şi diminuarea efectului de insulă de căldură din interiorul oraşului. Plantarea lor se va face ȋn spaţiile verzi din jurul blocurilor, de-a lungul şoselei de centură (alături de arbuşti asigură o barieră fonică foarte eficientă), ȋn cartierele noi şi pe străzile de unde au fost tăiaţi, după un Master Plan Verde General elaborat de o echipă de peisagişti și specialişti silvici ȋn spaţii verzi. Scopul este transformarea oraşului Oradea ȋntr-un exemplu de bune practici ȋn Europa.
  • Promovarea grădinăritului urban prin reînfiinţarea grădinilor municipale pe spaţiile virane ale primăriei de la periferia oraşului. Ȋn aceste grădini locuitorii cartierelor din apropiere pot planta legume, fructe sau flori, dar ele pot fi folosite şi de ONG-uri pentru diverse proiecte sociale sau de către şcoli ȋn scopuri educative. Ele crează un sentiment de apartenență la comunitate (grădinăritul fiind o activitate care aduce oamenii ȋmpreună), ȋmbunătăţesc dieta şi obiceiurile nutriţionale prin produse bio proaspete, pot fi un mare ajutor pentru comunităţile defavorizate prin asigurarea unei părţi din hrana zilnică, ajută la menţinerea sănătăţii prin activitate fizică ȋn aer liber, dar au şi un important rol ȋn eliberarea stresului, ȋntr-o lume din ce ȋn ce mai agitată.
  • Crearea unor culoare cu umbră între obiectivele turistice, măsură care va încuraja deplasarea pietonală şi va crea o stare generală de confort. Un oraş umbrit în sezonul estival este mai atractiv atât pentru locuitorii lui cât şi pentru turiştii care ȋl vizitează.
  • Vom fi foarte fermi în măsurile de combatere eficientă a speciilor alergenice precum ambrozia. Propunem monitorizarea terenurilor aflate atât în proprietatea publică, cât și privată, pentru apariția acestei plante alergene în timp util (primăvara) pentru a fi combătută înainte ca ea să înceapă să își răspândească polenul. Vom instala instrumente pentru măsurarea concentrației de polen în diversele zone ale orașului, ceea ce ne va ajuta atât la localizarea focarelor principale, precum și la transmiterea datelor despre alergeni la platformele online de monitorizare ale acestora, cu scopul informării populației. România nu se află pe nicio hartă internațională de monitorizare în timp real al alergenilor, instrumente larg folosite în alte state, pentru informarea celor afectați.

2. Amenajăm spații pentru practicarea sportului în aer liber

Unul dintre principalii determinanți ai stării de sănătate este nivelul de activitate fizică. Sportul practicat regulat crește speranța de viață, crește calitatea vieții și reduce mult riscul de apariție a numeroase boli cronice. Există studii care arată că mai mulți oameni practică activitate fizică dacă reușesc să facă acest lucru în proximitatea locuinței sau să îl integreze cât mai simplu în programul zilnic (drumul spre locul de muncă sau spre școală, grădinărit, etc).

Măsuri:
  • Vom mapa spațiile verzi și terenurile de sport din fiecare cartier și vom propune, acolo unde este cazul, reconversii ale spațiilor publice neutilizate în spații de fitness în aer liber cu echipamente specifice.
  • Vom investi în terenuri de sport în proximitatea școlilor și în cartiere, pentru a fi la îndemâna oricărui copil sau adult să practice de activități fizice cât mai aproape de școală sau locuință.

3. Asigurarea unei gestionări adecvate a deșeurilor, cu creșterea gradului de reciclare la 50% în anul 2024

România și-a asumat în cadrul UE și are trasate în linii mari programe de reciclare menite să ne ducă la țintele de reciclare convenite cu Comisia Europeană: 50% până în 2020, 70% până în 2025 și 90% până în 2030.

În Bihor se produc anual aproape 250.000 de tone de gunoaie și deșeuri: industriale, municipale, casnice. Din acest gunoi, în 2019, peste 200.000 de tone s-au revărsat în gropile de gunoi sau s-au ars în incineratoarele neconforme ale fabricii de ciment de la Aștileu, cu efecte negative asupra mediului, calității vieții sau a sănătății cetățenilor. Ba mai mult, rata reciclării în Oradea s-a prăbușit dramatic în 2019 la 2,64%, de la 9,1% în 2018.

Măsuri:
  • Containere pentru reciclarea celor 8 fracţii puse la dispoziţia tuturor asociaţiilor de locatari.
  • Crearea unui sistem de colectare mai flexibil, ȋn cadrul căruia pe lângă programul fix de ridicare a gunoiului, cetăţenii, administratorii de asociaţii sau companiile să poată suna şi cere ridicarea fracţiilor reciclate atunci când containerele sunt pline
  • Ȋncurajarea reciclării prin oferirea de stimuli financiari asociaţiilor care au un grad de reciclare ridicat, prin reduceri la taxa de colectare a gunoiului, reduceri de taxe şi impozite sau la alte servicii publice
  • Coşuri de gunoi stradale pentru materiale reciclabile
  • Program de conştientizare şi informare prin acţiuni ȋn şcoli ȋn fiecare semestru, distribuirea de broşuri informative o dată pe an către toţi cetăţenii şi afişe la intrarea ȋn blocuri
  • E nevoie de o hotărâre şi dorinţă mai mare din partea autorităţilor pentru implentarea şi susţinerea politicilor de reciclare

4. Eficientizarea energetică a clădirilor rezidențiale și publice

În România, există un potențial imens de a reduce consumul de energie. Mii de tone de gaze cu efect de seră ajung în mediul nostru, deoarece cea mai mare parte a fondului de clădiri din România a fost construită înaintea anilor 1990. Sistemele termoizolante, pot contribui semnificativ la reducerea pierderilor de energie prin anveloparea clădirilor. Eficientizarea energetică a clădirilor duce la creșterea gradului de confort, la reducerea consumului de energie și a emisiilor de carbon. De asemenea, contribuie semnificativ la îmbunătățirea aspectului arhitectonic al clădirilor.

Măsuri:
  • Susținerea reabilitării termice a clădirilor cu sisteme integrate QETICS, cu respectarea normelor de montare a sistemelor termoizolante
  • Implicarea Inspectoratului în Construcții la verificarea etapelor de punere în operă a sistemelor și efectuarea recepției lucrărilor conform standardului european QETICS
  • Garanția de calitate și performanță a sistemului montat trebuie să fie acordată conform standardului de eficiență tehnică QETICS, nu 2 ani ca în prezent.

5. Monitorizarea în timp real a parametrilor de calitate a aerului

Nivelul de poluare în zonele urbane este ridicat iar infrastructura de măsurare în timp real a emisiilor de carbon lipsește. Zonele cu cea mai precară calitate a aerului și cu probleme în ceea ce privește poluarea fonică se concentrează în lungul principalelor artere de circulație.

Pentru monitorizarea calității aerului vom instala mai multe stații de monitorizare pe principalele artere de circulație și în apropierea zonelor industriale. Informațiile vor fi transmise în timp real pe site-ul Primăriei. Pe baza acestor informații se vor prioritiza plantările de arbori și modificările în strategia de mobilitate urbană, cu scopul reducerii noxelor eliminate de autoturisme.

Oradea pe termen lung:
  • Un parc municipal cu o suprafaţă de minim 60 ha. Majoritatea parcurilor din oraş sunt doar spaţii verzi de trecere ȋn care au fost improvizate câteva funcţiuni limitate. Un parc ȋn adevăratul sens al cuvântului, poate fi amenajat ȋn apropierea şoselei de centură şi va avea o pădure urbană, cu poteci pentru plimbări, trasee pentru biciclete, zone de picnic, locuri amenajate pentru sport şi activităţi ȋn aer liber. Prin amenajarea unor spaţii pentru spectacole şi evenimente, parcul va deveni un loc ideal pentru organizarea de festivaluri, concerte şi activităţi culturale. Aici se poate amenaja un „dog park” cu toate facilităţile necesare: spaţii ample ȋn care câinii pot să alerge şi să se joace, un bazin pentru ȋnot, locuri separate pentru câinii de talie mică, apă de băut şi ustensile de adunat și locuri de depozitare a gunoiului, locuri de parcare şi facilităţi pentru proprietari.
  • Continuarea investițiilor în energia geotermală: sursă de energie termică ieftină și nepoluantă

 

Surse de finanțare: Programul Operațional regional Axa.3 (Ob1: Promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Ob2: Îmbunătățirea protecției naturii și a biodiversității, a infrastructurii verzi în special în mediul urban și reducerea poluării). Programul Operațional Tranziție Justă. Prioritatea 3. Programul Operațional Dezvoltare Durabilă. Prioritatea 2 (Gestionarea eficientă a deșeurilor în vederea accelerării tranziției spre economia circulară, pentru a îndeplini cerințele directivelor de mediu). Prioritatea 3 (3.2 Îmbunătățirea monitorizării calității aerului pentru îndeplinirea cerințelor de monitorizare și reducere a emisiilor rezultate din directive. 3.3 Investigarea preliminară și detaliată a siturilor contaminate, evaluarea riscurilor asupra mediului și remedierea siturilor).